run baby run

curs de atletism înseamnă cruce roșie-n calendar - repaus total și sfințenie în nutriție. adică post negru, să nu deranjeze digestia. slavă domnului, a fost ultimul curs din an. dar mare MARE succes bifat în dreptul meu! dacă prima oară era toamnă, și picasem din lună pe terenul ăla, străin între străini, de mă-ntreceau toate don'șoarele, pipernicite/ample/cum or fi, acum, trei luni și-un pic mai târziu, iată-mă singurul supraviețuitor, dârdâind în izmene și te uită cum ninge decembre. dar ce mândrie pe subsemnatul! outlived'em all! (chit că fudul nu-i destul)

în fine, le prof, ca toți profii de sport, bătrânelul ăla gras și jovial pe care-l știți cu toții. și care nu-i moș crăciun. în fine, doar dacă nu cumva moș crăciun e profund muieratic, bădăran, libidinos, deprimat de trecerea-n vârsta 3, incapabil de a ilustra pe viu exercițiile pe care le propune fără să-și disloce vreun șold. dar foarte dornic și apucător de alte șolduri, feminine. cu partea masculină nu se prea obosește. las' să-și verse mațele. ei, și enfin iacată-ne, showdown, eu și numitul, și unde nu-mi aruncă niște indicații de încălzire pe care le pătrund în mai mulți timpi, după care-și termină expozeul într-o glumă cel puțin onorabilă și-un 'ça va, mec?' și se cară din scenă. nu m-am mai obosit să-l întreb cât alerg, mai precis, ca descreieratul prin ninsoare, iar el, ca să fie chit, a ales să nu-mi răspundă.

prin urmare dă-i și tunde iarba-n jurul terenului pân' răsare luna. trece o oră și le prof nu se arată, dar nici eu mai prejos, tot într-o veselie cu marșul lui radetzky (de fapt mai degrabă ratetzky la ora asta, așa grațios mai fugeam)! și la un moment dat, când eram deja vreo două coate-n zăpadă, cu bășici crescute peste bășicile vechi, apare și nenea și mă-ntreabă cu un rânjet compus din trei dinți: 'alors tu n'es pas parti? haha-huha'. aleg să nu mă ridic la nivelul lui (care este bunăoară cățărat într-un copac, agățat de-o cracă) și dau să-l întreb ce examen mă paște în ianuarie. acuma, trebuie că nu-mi căpătasem suflul, pentru că judecând după figura lui transcendentă, mi-a ieșit ceva de genul 'cu ce vă asortați în budoar?'. ceva a bâiguit el, dar nu cred că am să pricep vreodată dialectul ăsta care se vorbește aici, pe nume ch'ti. așa că m-am cărat cu micul meu succes de acolo, și i-am urat lu' moș crăciun niște lucruri care vor abate asupra mea blesteme pentru șapte generații.

am trecut prin multe mésaventures de când n-am mai dat pe blog. culminând cu aceea că iar nu mi-a fost dat să văd lumina netului vreo două săptămâni. prin urmare m-am pus azi la curent cu pățaniile blogherilor preferați, când am timp am să emit și niște comentarii iscusite. deocamdată aș vrea să trântesc ușile batante, să m-așez la bar, să izbesc din pinteni și să cer una, nu mai puțin de două degete-nspumată. am renunțat în schimb la mica petrecere a prietenilor care părăsesc aventura noastră franțuzească, pentru că nu le-mpărțeam mizeria, și am terminat a doua carte în două luni. ei, progrese nu? acum, pe asta scrie "apreciată de critici drept una din cele mai citite cărți ale secolului XX". așa apreciază criticii, nu eu. apoi am sunat acasă, era ziua bunicului. și o probă în plus că aceleași cuvinte dintotdeauna, venite de la oamenii care trebuie, îți pot încă aduce lacrimi în colț de ochi.

aș mai scrie o țâră, că tot începusem cu lamentările, mai ales că vă datorez detaliile alea spurcate care să vă stingă setea de bârfitori, dar mâine plec spre londra. am să scriu despre asta, dacă nu dă crăciunul peste mine. s-auzim de bine!

noaptea următoare

apoi, după politică și teatru, saxofon și sangria, scurt-metraj și drum and bass, baclava și cel mai pasionat bețivan din santiago de compostela (& mandolina sa), după toate astea și multe altele, m-am pomenit în cea mai boemă mansardă ce mi-a fost dat să văd ochilor. the singularly most eventful day of my adventure as of yet.

în final, în micuța ceastă mansardă, ticsită de cărți și prăfuită-n toate cele, vârâtă-ntre două case tipic flamande din cartierul ăsta bobo, din orășelul ăsta înghețat din nordul franței, mă aflam eu cu E mare, străduindu-mă să produc îndeajunsă căldură sub zgârcenia unei țesături oarecare, și adormind - n-o să credeți! - sub un tavan îm-pân-zit de steluțe fosforescente.



asta-i. noapte bună, dragilor. vă prevăd o săptămână înstelată.

despre defulări și vieți viitoare

neaa, cre'că tot aici, pe aste meleaguri, aș vrea să mă nasc. pe cât posibil, din aceeași stirpe. cu aceiași bunici, care să-mi fie la fel de bunici (dar de data asta să nu mai aibă motive să mă facă 'moșmondit'), cu aceiași părinți, dar de data asta să nu-și mai prindă mama degetul în scaun și să ne sperie toată copilăria, pe mine și pe fratele meu, cu monstruoasa infirmitate. să mă nasc într-o cameră cu draperii grele, mov și cu steluțe fosforescente pe tavan.

de fapt, prea multe lucruri n-aș schimba. ar fi interesant să cresc la bloc, de data asta. și să am, neapărat, pe scara mea, o mătușă sau măcar o vecină cu pieptul uriaș și mustață care să mă umple toată ziua de efuziuni pupicoase și care să mă protejeze de 'copiii' ei semi-maidanezi pe care-i asmute asupra mea în viața asta. și astfel să am un avantaj asupra mucoșilor din curtea blocului, care să mă plătească cu țigări să-i scap din ananghie. sigur, ar fi țigări din alea gumă-de-mestecat. dacă s-ar mai face până ajung eu în viața următoare. dacă nu, mă mulțumesc și cu jocuri pe calculator. și să am copilăria aia din mendebilul lui cărtărescu, pe care numai am întrevăzut-o în viața asta. așa poate n-aș mai fugi de la grădiniță cum fugea clint eastwood din alcatraz, și aș înlocui prietenii imaginari cu prieteni adevărați.

aș vrea să am benzi desenate cu schtroumpfii și să rețin cum se zice paișpe în franceză. aș vrea să nu-mi mai pierd pubertatea cu diverse aiureli și să citesc jules verne și alexandre dumas. și să mă împrietenesc cu un bătrân librar, care să-mi povestească mereu lucruri uimitoare. și să devin vegetarian mai din timp. să respir post rock (venetian snares, sigur rós, explosions in the sky, lucruri d-astea), și muzica lumii - și ăsta să fie ritmul vieții, cam cum zicea puck. și să sar peste perioada în care ascultam cotton eyed joe și ne scălâmbăiam în curtea micuțului sergiu... ba nu, asta nu.

nu sunt sigur că aș mai vrea altminteri să întorn pașii destinului. de aici înainte sunt liber să-mi construiesc propriile amintiri minunate și propriile neîmpliniri. aș vrea doar să am mai mult timp, să dorm și să citesc. și să am mereu adăpostul meu la care să mă întorc în românia. mie îmi place cum sună limba română! și în muzică și în versuri și mai ales pe moldovenește. și unde altundeva mai dăm de giuvaeruri ca "m-ai făcut din om neom, când mă piș mă țin de pom", "trecură pe calafat / o fată și c-un băiat / gâdil-o, gâdil-o, n-o lăsa" sau chiar proverbialul "căcat", din asfalt tango? nu domne, mie românia să-mi dați! că-n rest mă dau eu pe brazdă.

mulțămim dragăi evergrine pentru leapșă. :D ați comentat? ați luat-o și voi!

p.s.:

adagio*

ziua bună nu se cunoaște de dimineață, ascultând încă o dată, cu noi urechi, cântecul ce mi-a pornit ziua:



în timp ce voi ascultați eu îmi pierd, încet dar irevocabil, mințile de mi-au rămas.

7 zile

sâmbătă.
dimineață târzie. părăsit b(âr)logul din lipsă de net. îmi lăcrimează glandele salivare după niște trufe bine prăfuite-n cacao. peste putirință, nicăieri de găsit. vitrine timpurii de crăciun. un tip îndesat și indian, incapabil să-mi ofere asistență tehnică pentru telefon. vitrine, vitrine. petrecere. fum de țigară, deznădejdea comunicării forțată în patru pe trei. somații. o persoană foarte grasă exersează geamparale. bere acră, second thoughts. scrâșnet de cauciuc pe bitum. ceva film, poate cu al pacino. beție ratată, aplecat deasupra veceului, to no avail. somn, într-un târziu. în totală dizgrație, sforăit, salivat, the whole nine yards.

duminică.
stradă prelungă. franzelă caldă. primul metrou. public display of affection, oameni care rostesc ceva neclar în bulele de deasupra capetelor. apatie. interstițiu. lipsă de continuitate. rafale. primele note din california dreamin' și distorturile din chungking express. o tură într-un cărucior de supermarket. frunze ude, galbene, amestecate cu noroi, ca un desfrâu pentru picioare desculțe. strigăte pe culoar. un led aprins, pulsațiile a diverse motorașe interne în întuneric. nu, nu sunt chiar așa de. și totuși, 00:04. se adună lucruri grămadă sub pat. curând mă transform în unchiul meu în camera dezordonată a căruia copilul-eu refuza să intre, și în care mirosea mereu a picioarele vecinului care venea în vizită.

luni.
b-sides de la coldplay. mă bântuie gustul unei cafele de 5 dimineața. în rest mă încolțesc reflecții diverse și inutile, la care nu vreau să aderez. formă peste fond. notez un vis. ore lungi, nelămuriri, discuții în cerc. pijama party, bang gang în shortsi și converși. povestiri sociologice despre italia. couch surfing. leffe. good times.

marți.
cursuri. jogging în ploaie, dezbărare de demoni interiori. încep planurile cu Salata - o pungă mare de chestii verzi, nouă adiție pentru frigider. mă lovesc de niște idei ca o insectă năucită de un bec. maxilare încleștate, bucăți disparate de timp. conversații terminate în suspensie. plouă, plouă, rapănă-n geamuri ca-n tobe.

miercuri.
à la twilight zone. dimineața întârzie. oameni excepțional de stupizi. drumuri răspândite în toate părțile. un idiot dă găuri în peretele băii. plouă. cineva amintește de dawson's creek. lipsă de conversație cu ana în metrou, în ciuda spaniolei și bunăvoinței mele. întârzieri, blocaje. noi înșine suntem ținta drumurilor noastre, dar eu merg înspre nicăieri. seara întârzie. ofilirea Salatei în frigider. zile de naștere prin țări îndepărtate, flashbackuri. o lună mare, mirată. noapte bună, sylvie.

joi.
cer variabil. benzi desenate. o pânză de păianjen flutură captivant sub catul unei ferestre. romane siropoase de adolescență. șosete spălate în chiuvetă. zahăr brun, deux cuillères. everyday, we should dance - if only in our minds. toate poeziile de azi se-ntâmplă-ntre picioare, zice ea de parcă inventează cuvintele. Salată nocturnă, avocado și lămâie. bilete spre londra.

vineri.
vijelie. rătăcind în căutarea a diverse agenții. aren't i a stinker. păr peste ochi, degete uscate. breakthrough, cer de vanilie, cu pigmenți de polaroid. aniversarea lui magritte, cf google. ceci n'est pas un pipe. planuri de plecat aiurea, conversații neprevăzute. inserții, note de subsol. cocktail cu gust de conservă și melanj română-engleză, în timp ce mă uit la into the wild. patru dimineața și goddam freedom, man. nu e zăpadă, e cădere de brumă, dar sunt singurul din orașul ăsta bântuit de molime care o vede.