miercuri, 14 martie 2012

cei doi bunici

cei doi bunici ai mei văd lumea din ce în ce mai altfel. la început a fost unul, cînd acum nici un an a hotărît să reducă întreaga noastră familie la esențialul de 3-4 persoane. acum celălalt, mergînd pe aceleași urme, vrea să se doarmă la spital cu rîndul - cînd el, cînd tata, cînd fratele. nu sunt bine-sănătoși, dar îndrăznesc să cred că sunt bine, pentru că durerea pe care o simt se transformă treptat în visare. probabil de-aici promisiunea de astă-iarnă a celui de-al doilea că se va face bine la primăvară, ultima oară cînd l-am văzut.

joi, 1 martie 2012