despre defulări și vieți viitoare

neaa, cre'că tot aici, pe aste meleaguri, aș vrea să mă nasc. pe cât posibil, din aceeași stirpe. cu aceiași bunici, care să-mi fie la fel de bunici (dar de data asta să nu mai aibă motive să mă facă 'moșmondit'), cu aceiași părinți, dar de data asta să nu-și mai prindă mama degetul în scaun și să ne sperie toată copilăria, pe mine și pe fratele meu, cu monstruoasa infirmitate. să mă nasc într-o cameră cu draperii grele, mov și cu steluțe fosforescente pe tavan.

de fapt, prea multe lucruri n-aș schimba. ar fi interesant să cresc la bloc, de data asta. și să am, neapărat, pe scara mea, o mătușă sau măcar o vecină cu pieptul uriaș și mustață care să mă umple toată ziua de efuziuni pupicoase și care să mă protejeze de 'copiii' ei semi-maidanezi pe care-i asmute asupra mea în viața asta. și astfel să am un avantaj asupra mucoșilor din curtea blocului, care să mă plătească cu țigări să-i scap din ananghie. sigur, ar fi țigări din alea gumă-de-mestecat. dacă s-ar mai face până ajung eu în viața următoare. dacă nu, mă mulțumesc și cu jocuri pe calculator. și să am copilăria aia din mendebilul lui cărtărescu, pe care numai am întrevăzut-o în viața asta. așa poate n-aș mai fugi de la grădiniță cum fugea clint eastwood din alcatraz, și aș înlocui prietenii imaginari cu prieteni adevărați.

aș vrea să am benzi desenate cu schtroumpfii și să rețin cum se zice paișpe în franceză. aș vrea să nu-mi mai pierd pubertatea cu diverse aiureli și să citesc jules verne și alexandre dumas. și să mă împrietenesc cu un bătrân librar, care să-mi povestească mereu lucruri uimitoare. și să devin vegetarian mai din timp. să respir post rock (venetian snares, sigur rós, explosions in the sky, lucruri d-astea), și muzica lumii - și ăsta să fie ritmul vieții, cam cum zicea puck. și să sar peste perioada în care ascultam cotton eyed joe și ne scălâmbăiam în curtea micuțului sergiu... ba nu, asta nu.

nu sunt sigur că aș mai vrea altminteri să întorn pașii destinului. de aici înainte sunt liber să-mi construiesc propriile amintiri minunate și propriile neîmpliniri. aș vrea doar să am mai mult timp, să dorm și să citesc. și să am mereu adăpostul meu la care să mă întorc în românia. mie îmi place cum sună limba română! și în muzică și în versuri și mai ales pe moldovenește. și unde altundeva mai dăm de giuvaeruri ca "m-ai făcut din om neom, când mă piș mă țin de pom", "trecură pe calafat / o fată și c-un băiat / gâdil-o, gâdil-o, n-o lăsa" sau chiar proverbialul "căcat", din asfalt tango? nu domne, mie românia să-mi dați! că-n rest mă dau eu pe brazdă.

mulțămim dragăi evergrine pentru leapșă. :D ați comentat? ați luat-o și voi!

p.s.: