- de ce cînd intri într-o brutărie din asta anacronică deasupra căreia scrie PÎINE (a nu se confunda î-ul din PÎINE cu grafia mea obișnuită cu î :D) vei găsi invariabil oamenii ce poartă nume vizibil din altă epocă? un om într-un trench-coat (trenci) din ăla de care-avea, îmi imaginez, bunică-meu prin perioada nouvelle vague a anilor '50/'60 comandă 101 colaci și un covrig (!). pe ce nume rețin, întreabă brutăreasa, și ea într-o uniformă din aia cu bonețică și toată pătată cu făină. grigore agache îngînă omul pe un ton umil, care parcă cere compasiune, știți, nu vă supărați, așa se întîmplă să mă cheme. sincer, nu m-ar fi mirat nici dac-ar fi răspuns gligorie ureache, nicicînd nu m-am simțit mai nelalocul meu, în paltonul meu retro, cu frizura mea în unghi și ținuta indie anii '80.
- unde se găsesc umbrele care să nu se frîngă la primul vînt mai puternic, naibului?
- de ce nu te poți vedea mai des cu prieteni vechi? chiar dacă ei locuiesc în același oraș și își pun, aproape sigur, aceeași întrebare?
- oare blondele sunt atrase doar de blonzi? roșcatele de roșcați, și tot așa? mare parte din istoricul meu sentimental pare să certifice acest lucru. și nu, părul vopsit nu se pune. de asemenea, trebuie ținut cont de faptul că uneori apar comportamente nespecifice culorii părului, de exemplu o blondă poate să se comporte ca o șatenă dacă într-un fel sau altul și-a interiorizat această culoare. cu alte cuvinte, generează părul arhetipuri? statistic vorbind; nu-mi pasă că ați sedus odată o albinoasă într-o stație de metrou. aștept considerații, argumentări.
- din ce se face pasta aia elastică și sărată care vine pe "covrigii cu sare"? cum, care pastă? ați mîncat și voi covrigii ăia într-o curte a școlii, într-un gimnaziu uitat.
- operațional, da, dar cum vezi conceptual un minus infinit?
- (o reiterare a unei mai vechi a mea dileme) de ce trebuie mereu să fie cheia în ultimul buzunar în care o cauți?
toate acestea s-au întîmplat în capul meu azi. mi se par, totuși, întrebări cu un fundament mai solid decît, iată, februarie 18, 2009: oare căderea în depresiune accelerează creșterea părului facial? de cercetat. sau aprilie 29, 2010: mă întrebam ieri pe stradă, oare a scăzut rata violurilor în românia în ultimii 30-40 de ani? odată cu anihilarea segregației sexelor, etc
mîine, pe blog, o surpriză!
7 comentarii:
părul şi culoarea pielii sunt dictate şi hormonal, mă rog, chestii biologice pe care nu le pot detalia acum,le-am uitat. legătura între personalitate şi ele e inerentă. io-s satenă deschis sau blondă inchis si de câte ori am vrut să încerc alte culori, am avut efectiv căderi nervoase. dar prietenii mei (de lunga durata) au fost bruneti şi bine facuti, fara sa caut asta neaparat. blonzii si blondele atrag nevoia de protectie, par moi, superficiali, delicati (ma indoiesc ca sunt f performanti sexual) şi atrag caractere dominatoare in general.
nu-stiu daca te-am lamurit ...:D
ha! e bine să afli că nu-ți imaginezi unele lucruri, însă partea cu "de câte ori am vrut să încerc alte culori, am avut efectiv căderi nervoase" mi-a îndeosebi revelat niște lucruri din trecut :D
"de ce nu te poți vedea mai des cu prieteni vechi? chiar dacă ei locuiesc în același oraș și își pun, aproape sigur, aceeași întrebare?"
prietena mea cea mai buna locuieste la 3 statii de tramvai departare, cealalta destul de aproape si tot ne vedem 1 data pe luna...cu cat sunt mai vechi si mai buni, cu atat ii vezi mai rar :)) ca vinul!
Io da, instinctiv, (un instinctiv care bate spre inconstient as zice) ma dau pe langa tipii de aceeasi culoare ca mine - nu doar par, dar si piele. Astea fiind marcile genetice exterioare identificabile, caci altfel mi-e groaza de o analiza ADN-tica mai detaliata, ca poate descopar ca avem si acelasi model de intenstin gros sau tesut epitelial intravenos, doamne fereste :-)
In apararea mea as mentiona insa ca abia dupa un an de relatie mi-am dat seama ca aveam exact aceeasi culoare la par, cand am fost impreuna la frizer si am vazut suvitele taiate unele langa altele, pe jos, in matura doamnei care ne coafa :-)
@tuv: ia! o dată pe lună! aș rîde dac-aș putea :| dar dacă te gîndești la ei, ești deja cu un pas mai aproape, cred? bine că m-am mutat mai central :D plănuiesc să-i strig de pe geam cînd îi văd trecînd pe stradă, să-i racolez. să văd dacă mai vor să-mi fie prieteni atunci :))
@mura: cine știe, poate chiar suntem una și aceeași persoană într-un univers răsfrînt asupra lui însuși. (trebuie să-l las din mînă pe borges.) mai știu totuși oameni pentru care în viață primează exoticul și-și găsesc alteritatea prin tot felul de subterfugii, mereu îi văd cu unul sau alta foarte deosebiți de ei, culoarea părului bien comprise. dar pînă la urmă, știi cum e, șuvițe suntem toți, sub aceeași mătură :p
pasta aia super faina sarata de pe covrigii de la brutarie din 700 de exemplu e apa cu faina si sare :)) da e buna totusi
ce e fantastic e că ne referim la una și aceeași brutărie!! oare crezi că putem s-o cumpărăm separat, vrac? ne dați și nouă niște pastă de covrigi "vărsată", de vreo 3 lei! <3
o să cumpăr azi un covrig în timp ce mă gîndesc la aventura asta
Trimiteți un comentariu